Ghid de diagnostic si tratament in stenoza mitrala

Seria ghidurilor clinice prezentate de PaginaMedicala.ro continua cu informatii privind stenoza mitrala. Potrivit specialistilor, valva mitrala (VM) este o structura complexa la care contribuie mai multe elemente anatomice (AS, VS, inelul mitral atrio-ventricular, valvulele mitrale anterioara si posterioara, cordajele tendinoase, muschii pilieri ai VS). Acestea actioneaza „in concert„ pentru indeplinirea functiei valvei mitrale. In structura sa se intalnesc elemente nervoase, fibre de colagen, fibroblasti, fibre muscular netede si endoteliu diferit pe fata atriala si pe fata ventriculara. Nici structura si nici functia valvei mitrale nu au fost inca complet elucidate.

Cauze care interfereaza cu structura si functia valvei mitrale genereaza aparitia unor boli valvulare, precum stenoza si insuficienta mitrala, ca leziuni izolate sau asociate, mixte. Malformatii congenitale, leziuni produse de reumatismul poliarticular acut (stenoza mitrala, insuficienta mitrala, leziuni mixte), tumori – mixoame atriale stangi, edocardita acuta bacteriana sunt cauze de reducere a orificiului mitral si in consecinta produc semne de stenoza mitrala. Desi bolile valvulare de origine reumatica au scazut ca incidenta in tarile dezvoltate, ele continua sa fie cauza unor morbiditati si mortalitati semnificative in intrega lume. In tarile in curs de dezvoltare se intalnesc stenoze mitrale la adolescenti si adulti cu toata profilaxia reumatismului poliarticular acut practicata de mai multe decenii in aceste tari.

Stenoza valvei mitrale consta in reducerea suprafesei orificiului la valori sub 2,5 cm2 (fata de 4–6 cm2 valoare normala) prin ingrosarea valvulelor, sudarea comisurilor, scurtarea, fuzionarea si ingrosarea cordajelor tendinoase si a pilierilor, ascensionarea pilierilor spre marginea libera a valvulelor.

"Leziunile subvalvulare realizeaza un al doilea nivel de stenoza, pe linga cel de la nivelul orificiului mitral. Fibroza si calcificarea valvulelor interfereaza cu functia valvulara. Modificarile de mai sus reduc pliabilitatea si mobilitatea valvulelor concomitent cu scaderea ariei orificiului mitral si aparitia unei diferente de presiune intre AS si VS – gradient. Frecventa SM este mai mare la femei decat la barbati – raport F/B 2:1. SM izolata se intalneste la 40% din pacientii post cardita reumatica, iar 60% dintre bolnavii cu SM au in evolutie reumatism poliarticular acut", sustin specialistii in Ghidul de diagnostic si tratament in stenoza mitrala.

Terapia medicala este indicata pentru pacienti cu simptome usoare – moderate de insuficienta ventriculara stanga. Astfel:
- diureticele si nitratii cu actiune indelungata (controlul congestiei pulmonare) limiteaza dispneea si ortopneea;
- beta blocantii si blocantii de canale de calciu reduc frecventa cardiaca si pot ameliora considerabil toleranta de efort prin prelungirea diastolei si prin aceasta timpul disponibil de umplere a VS prin valva stenotica;
- digitala este indicata la bolnavii cu fibrilatie atriala pentru controlul frecventei cardiace. La bolnavii in ritm sinusal, pe un VS cu perfor-manta normala nu a dovedit eficienta;
- anticoagulantele (trombostop, sintrom) cu un INR 2 – 3 sunt indicate la bolnavii in fibrilatie atriala cronica sau paroxistica, cu risc de embolism (AS 50 mm, tromb AS);
- profilaxia endocarditei bacteriene cu antibiotice este recomandata inainte, in timpul si dupa procedee invazive cu potential bacteriemic;
- profliaxia puseelor reumatice este indicata la bolnavii tineri cu antecedente reumatice si la cei cu evolutivitatea reumatica.

Cititi si Ghidul de diagnostic si tratament in leucemia acuta mieloblastica. Nu uitati ca in sectiunea stiri aveti la dispozitie un box special numit Ghiduri clinice, in care sunt postate toate ghidurile publicate de PaginaMedicala.ro.