Hemofilicii si talasemicii, tratati in spitale?

Ce s-ar intampla daca 1200 de pacienti cu hemofilie si talasemie, care in momentul de fata se trateaza la Institutul National de Hematologie Transfuzionala (INHT), ar fi nevoiti sa primeasca aceste ingrijiri medicale in spital? In primul rand, ar fi supusi unor suferinte de neimaginat. Independent de asta, ei nu ar mai putea duce o viata normala.

Intr-un sistem sanitar aflat in criza financiara acuta, unitati medicale cu traditie precum Institutul de Hematologie Transfuzionala sunt necesare pentru a avea o evidenta clara a pacientilor.

"Daca bolnavii se duc si isi iau tratament de colo si de colo, la un moment dat, unii vor avea o cantitate mare de tratament, iar ceilalti vor ramane fara. Daca nu ii ai pe toti inregistrati intr-un singur loc, nu rezolvi absolut nimic", sustin surse medicale din cadrul INHT.

Costuri substantiale pentru sistemul sanitar

In plus, tratarea unui hemofilic sau a unui talasemic in spital presupune costuri substantiale pentru sistemul public de Sanatate. De vina sunt procedurile greoaie de internare ce nu ar trebui aplicate si pacientilor inclusi in Registrul National.

"Sa presupunem ca merge un pacient pe care noi deja il avem inregistrat la INHT in spital pentru administrarea tratamentului. Ca medic, esti nevoit sa il internezi, sa ii faci o hemograma, sa ii dai un pat, sa ii asiguri medicatie. De ce sa faci asta cand pur si simplu ii poti rezolva problema aici in Institut administrandu-i tratamentul de care stii ca are nevoie, astfel incat sa mearga inapoi la serviciu?", sustin sursele din IHNT.

Sectiile de hematologie din spitale - supraaglomerate

Patologiile intalnite in Institutul National de Hematologie Transfuzionala sunt diferite de celelalte regasite la clinicile de hematologie din Capitala - Institutul Fundeni, Spitalul Coltea ori Spitalul Universitar, unde preponderente sunt leucemiile si limfoamele.

Mai mult, un fapt demn de luat in seama e supraaglomerarea din sectiile de hematologie si pediatrie din spitale, care oricum, nu ar fi pregatite sa isi asume responsabilitatea de a prelua 1200 de pacienti.

"Unde sa-i duci? Peste pacientii din Fundeni? Ca si-asa nu au suficient loc. Daca am avea hemofilicii si talasemicii imprastiati peste tot, cine iti plateste? Cum iti plateste? In ce conditii iti plateste? Cum ii mai tii sub evidenta?", se intreaba aceleasi surse.

INHT - schimbarea titulaturii

Acest scenariu sumbru ar fi posibil in conditiile in care Institutul National de Hematologie Transfuzionala s-ar desfiinta. Insa, dupa cum chiar directorul Andy Rosin a explicat pentru PaginaMedicala.ro, nici nu poate fi vorba de asa ceva.

"In Legea 282 este clar explicat ca INHT trebuie sa se numeasca Institutul National de Transfuzie Sanguina. Nicaieri in Uniunea Europeana nu exista asa ceva (Institutul National de Hematologie Transfuzionala, n. red.) si atunci, legiuitorul a stabilit sa isi schimbe denumirea. Iar pentru asta e necesara o Hotarare de Guvern. In asta consta, de fapt, desfiintarea Institutului, in schimbarea titulaturii", a tinut sa precizeze dr. Andy Rosin, care subliniaza ca la INHT se fac transfuzii, nu hematologie.

"Din acest motiv se doreste schimbarea titulaturii, pentru ca noi facem transfuzii. Noi nu avem vocatia de a face tratamente. Nu suntem spital. Noi avem vocatia de a recolta sangele, de a-l prelucra, de a-l testa si de a-l livra. E ca diferenta intre chirurgie si medicina legala, unde si medicul chirurg si medicul legist lucreaza cu bisturiul, doar ca unul dintre ei taie oameni vii, iar celalalt taie oameni morti. Hematologia lucreaza cu sange bolnav, in timp ce noi lucram cu sange sanatos", mentioneaza dr. Rosin.

Reteaua de transfuzie, asigurata de 1100 persoane

Conform spuselor acestuia, in structura de personal de la nivelul retelei de transfuzie ar trebui sa fie 2800 de persoane, iar la ora actuala aceasta numara doar 1100 de persoane, in toate cele opt centre regionale. Din cauza lipsei de personal, precum si a dotarilor precare, directorul INHT sustine ca hemofilicii si talasemicii ar fi mai bine tratati in spital decat in cadrul Institutului.

"Bolnavii cu talasemie si hemofilie se trateaza la noi in Institut in niste conditii care nu sunt, zic eu, cele mai bune din lume. In mod normal, si am sa va dau exemplul talasemiei, noi le facem transfuzii. Ei bine, conform legii, asta  se poate face numai in prezenta unui medic anestezist reanimator, care noua ne lipseste cu desavarsire", a explicat dr. Rosin.

"Pacientii ar fi bine tratati in spital ori la noi, daca am avea posibilitatea de a-i urmari. Legea prevede urmarirea timp de 72 de ore a celui care a primit sange. Ori noi evident ca nu putem face asta. Daca am avea avea un ambulatoriu cu paturi in care sa putem tine pacientii ar fi conditii ideale, iar pentru asta sunt necesari multi bani si personal", a mai adaugat acesta.

Reprezentantii pacientilor, multumiti de sistemul existent in INHT

Totusi, reprezentantii pacientilor cu hemofilie si talasemie sunt de parere ca cel mai bun tratament le este administrat chiar la Institutul National de Hematologie Transfuzionala.

"Singurul loc in care se poate pune diagnosticul corect si unde se poate face tratament ambulatoriu pentru pacientii cu hemofilie si talasemie este Laboratorul de Diateze Hemoragice, unde exista o experienta de 40 de ani in acest sens. Mai mult, personalul este super calificat", a declarat pentru PaginaMedicala.ro Nicolae Oniga, presedintele Asociatiei Nationale a Hemofilicilor din Romania (ANHR).

In spital ar trebui tratate doar cazurile foarte grave, sangerari care nu pot fi oprite prin administrarea unei doze de factor. In schimb, la Institut, in aproximativ 15 minute, hemoragia este oprita iar pacientul poate pleca.

...

• 1
• 2